Frumusetea cresterii spirituale

23.01.2009
Demonii sunt ai mei!

 

Se intampla deseori sa te framante o problema , sa nu accepti o anumita stare a lucrurilor, o anumita lectie de fapt. Te lasi atat de prins in dualitate, in acea lupta intre cum vrei tu sa fie si cum este in realitate si nu vezi cum ai putea accepta respectiva stare a lucrurilor, acea lectie propriu-zisa. Si este cu atat mai greu de acceptat ca tu insuti ti-ai adus acea lectie neplacuta pentru a te ridica. Uiti ca ceilalti sunt ingeri ca si tine, care au convenit, inainte de intrupare, sa joace respectivul rol in viata ta pentru a te ajuta sa ajungi la iubire neconditionata pentru tot ce te inconjoara si la compasiune.
La inceput este greu sa accepti ca ceea ce te deranjeaza la oamenii din jurul tau reprezinta chiar cele mai fidele oglinzi ale tale. Dar chiar asa este! Cu putin exercitiu si buna-vointa, ajungi sa intelegi si sa vezi in aceste oglinzi ceea ce mai ai tu de ajustat la energiile tale astfel incat vibratiile tale sa se ridice. Tot ceea ce te deranjeaza si te sacaie sunt demoni si sunt ai tai. Dupa ce ii recunosti, tu alegi daca ii vei manifesta in continuare sau manifesti energiile superioare. Respiratia ajuta foarte mult in acest proces, dandu-ti acea pauza in care apare claritatea si intelegerea. O lectie neinvatata se va repeta mereu, poate cu alte nuante, din ce in ce mai grave, pana accepti sa o inveti.
Nimic nu se compara apoi cu senzatia de eliberare si de putere pe care o simti dupa ce iei in stapanire viata ta si alegi constient ceea ce vrei sa manifesti prin creatiile tale. Constientizezi atunci ce Creator puternic esti. Si nu uitati, atunci cand va constientizati lectiile, sa-i priviti pe ingerii ce vi le-au daruit cu compasiune. Nici rolul lor nu e usor insa toti am convenit sa ne jucam de-a viata pentru inaltarea noastra spirituala.
 
Iata o istorioara frumoasa (de la Osho, un iluminat iubit si recunoscut pe intreaga planeta) pentru tine:

Paddy a ajuns acasa cu o ora mai devreme de obicei si a gasit-o pe sotia lui goala pe pat. Cand a intrebat-o de ce sta in felul acesta, ea a raspuns:
- Protestez pentru ca nu am nicio haina frumoasa pe care sa o imbrac. Atunci Paddy a deschis usa dulapului, spunand:
- Dar ai destule. Priveste aici. Uite o rochie galbena, una rosie, o rochie inflorata, un costum cu pantaloni... Salut, Billy! Si a continuat: o rochie verde...

Aceasta este compasiunea! Este compasiune fata de sotia sa, si compasiune pentru amantul sotiei. Nici vorba de gelozie, nici lupta, un simplu: "Salut, Billy! ce mai faci?" si a continuat. Nici macar nu intreaba: "Ce cauti in dulapul meu?". Nici jigniri aduse sotiei...

 
Lacramioara

 

 

Inapoi la Frumusetea Cresterii Spirituale..... click aici